StiintaAnaliza tehnica

Diferența de procesare: un nou studiu arată că AI-ul nu „gândește” ca noi

Publicat
RRedactia ElectricBuzz
Diferența de procesare: un nou studiu arată că AI-ul nu „gândește” ca noi
3 min de citit521 cuvinteRedactia ElectricBuzz

Pe scurt

“Un studiu realizat de York University pune sub semnul întrebării convingerea conform căreia rețelele neuronale artificiale procesează informațiile vizuale la fel ca creierul uman.”

Iluzia inteligenței biologice

Timp de mai bine de un deceniu, rețelele neuronale artificiale (ANN) au fost considerate o oglindă digitală a cogniției umane. Deoarece aceste sisteme excelează în recunoașterea obiectelor și pot simula tipare de activitate neuronală, cercetătorii din neuroștiințe le-au folosit frecvent drept echivalente pentru a înțelege complexitatea sistemului vizual uman. Totuși, un studiu revoluționar realizat de York University sugerează că această funcționalitate „asemănătoare creierului” ar putea fi o iluzie elaborată, fapt care ar putea schimba direcția neuroștiinței computaționale.

Echipa de cercetare, condusă de profesorul asistent Kohitij Kar și cercetătorul postdoctoral Sabine Muzellec, a analizat dacă similitudinile dintre AI și creierul uman sunt cu adevărat bidirecționale. În timp ce studiile anterioare se concentrau pe capacitatea AI de a prezice activitatea cerebrală, echipa de la York a utilizat o metodologie inedită numită „predictibilitate inversă”. Testând dacă răspunsurile neuronale reale pot prezice stările interne ale modelelor AI, aceștia au încercat să verifice dacă procesele de „gândire” subiacente sunt la fel de similare pe cât sugerează rezultatele externe.

Asimetria percepției

Studiul a utilizat 1.320 de imagini, de la fotografii din natură până la interpretări artistice abstracte, pentru a testa riguros aceste modele. Rezultatele au fost clare: deși AI-ul s-a dovedit extrem de eficient în a prezice răspunsurile neuronale din creierul primatelor, situația inversă nu a fost valabilă. Semnalele biologice ale creierului nu au putut prezice cu acuratețe mecanismele interne ale modelelor AI. Această asimetrie a lipsit în mod notabil atunci când cercetătorii au comparat activitatea neuronală între două creiere biologice diferite, ceea ce sugerează că AI-ul „trișează”, folosind strategii interne complet străine biologiei umane.

De ce contează: reducerea discrepanței

  • Fiabilitatea cercetării: Dacă modelele AI se bazează pe procese non-biologice, acestea ar putea conduce la concluzii eronate atunci când sunt folosite pentru studierea afecțiunilor psihologice sau a tulburărilor neurologice.
  • Validarea modelelor: Studiul oferă un nou set de instrumente de diagnostic care permite dezvoltatorilor să identifice exact ce părți ale unei rețele neuronale artificiale se aliniază cu mecanismele biologice, în loc să optimizeze doar performanța externă.
  • Aplicații clinice: Modelele rafinate, cu adevărat similare creierului, ar putea îmbunătăți semnificativ cercetarea în autism și PTSD, oferind reprezentări mai precise ale tiparelor cerebrale tipice.

O nouă cale pentru modelarea neuronală

Descoperirile nu sugerează că cercetătorii ar trebui să renunțe la rețelele neuronale, ci solicită o abordare mai critică a arhitecturii modelelor. Prin evidențierea componentelor interne specifice care se abat de la realitatea biologică, Kar și Muzellec au deschis calea către o generație de AI mai fiabilă și mai bine fundamentată biologic. Setul lor de instrumente, care este acum disponibil public, le permite dezvoltatorilor să verifice dacă sistemele lor mimează cu adevărat căile cognitive sau dacă ajung la aceleași concluzii vizuale prin scurtături statistice fără legătură cu biologia.

Pe măsură ce AI-ul continuă să fie integrat în cercetarea clinică, aceste perspective sunt esențiale. Înțelegerea mecanismului din spatele „măștii” este crucială pentru a asigura faptul că aceste modele servesc drept instrumente științifice precise. Aliniind strategiile computaționale interne cu realitatea biologică umană, domeniul ar putea în sfârșit să reducă prăpastia dintre performanța artificială și reprezentarea cognitivă autentică, depășind simpla imitație pentru a ajunge la o înțelegere mai profundă a percepției umane.

SPONSORED
The 5 Best Over-Ear ANC Headphones of 2026, Tested & Ranked
Ghid Cumpărături Recomandat
92/100
Tech si Gadgeturi•12 min de citit

The 5 Best Over-Ear ANC Headphones of 2026, Tested & Ranked

We locked five over-ear ANC picks for 2026 — Sony WH-1000XM6, Bose QuietComfort Ultra 2, Soundcore Space One, Sennheiser Momentum 5, and Apple AirPods Max 2 — then stress-tested them on lab metrics, long-term owner truth, and live street prices.

Articole similare

Articole asemanatoare, ordonate semantic dupa subiect si actualitate.

GPS-ul naturii: Cum reușesc moliile Bogong să navigheze pe distanțe mari în timpul nopții
Stiinta

GPS-ul naturii: Cum reușesc moliile Bogong să navigheze pe distanțe mari în timpul nopții

O nouă cercetare dezvăluie faptul că moliile Bogong utilizează un sistem complex de navigație dual, folosind atât lumina stelelor, cât și câmpul magnetic al Pământului pentru a parcurge impresionanta lor migrație de 1.000 km.

Coliziune cosmică: James Webb a surprins urmările unei fuziuni stelare
Stiinta

Coliziune cosmică: James Webb a surprins urmările unei fuziuni stelare

Astronomii au asistat la o fuziune stelară rară în galaxia Andromeda, utilizând telescopul spațial James Webb pentru a documenta uniunea violentă dintre o supergigantă și steaua sa companion.

Construirea unei „cariere unicorn”: Cum să navighezi incertitudinea profesională în era AI
Stiinta

Construirea unei „cariere unicorn”: Cum să navighezi incertitudinea profesională în era AI

Expertul în cariere STEM, Alaina G. Levine, explică modul în care îți poți crea o traiectorie profesională personalizată și aliniată propriilor valori, într-un peisaj tehnologic în continuă schimbare.

Descifrarea titanatului de bariu: un salt tehnologic pentru rețelele optice
Stiinta

Descifrarea titanatului de bariu: un salt tehnologic pentru rețelele optice

O echipă de cercetători a descifrat în sfârșit proprietățile optice complexe ale titanatului de bariu, deschizând calea către o transmisie de date mai rapidă și mai eficientă.

Viziunea în raze X a BepiColombo: un succes în spațiul îndepărtat după opt ani de așteptare
Stiinta

Viziunea în raze X a BepiColombo: un succes în spațiul îndepărtat după opt ani de așteptare

După o călătorie de opt ani care a acoperit 10 miliarde de kilometri, misiunea BepiColombo a activat cu succes telescopul său revoluționar cu raze X, marcând o nouă etapă în explorarea planetară.

O zi lumină în vid: Voyager 1 atinge o bornă istorică
Stiinta

O zi lumină în vid: Voyager 1 atinge o bornă istorică

Legendara sondă Voyager 1 a NASA a depășit oficial pragul de o zi-lumină distanță, marcând un nou capitol în cea mai îndepărtată expediție umană din istorie.

Un nou „adeziv molecular” oferă speranțe în tratarea cancerelor provocate de mutația RAS
Stiinta

Un nou „adeziv molecular” oferă speranțe în tratarea cancerelor provocate de mutația RAS

Un medicament inovator, ERAS-0015, dă rezultate promițătoare în studiile clinice pentru tratarea formelor agresive de cancer pulmonar și pancreatic, considerate anterior dificil de abordat.

Amenințarea chimică invizibilă: cum interacționează microplasticele cu apa pentru a distruge celulele
Stiinta

Amenințarea chimică invizibilă: cum interacționează microplasticele cu apa pentru a distruge celulele

Un studiu revoluționar realizat de Universitatea Columbia dezvăluie faptul că microplasticele nu sunt doar intruși fizici inerți; acestea declanșează activ reacții chimice periculoase în corpul uman.