Călătoria incredibilă a moliei Bogong
Timp de decenii, oamenii de știință au fost fascinați de migrația moliei australiene Bogong, Agrotis infusa. În fiecare vară, milioane de exemplare ale acestor insecte modeste, de culoare brun-închis, pornesc într-o călătorie nocturnă masivă, parcurgând peste 1.000 de kilometri de la zonele de reproducere până la peșterile răcoroase, aflate la altitudini mari în Munții Snowy. Ceea ce face această călătorie cu adevărat extraordinară este faptul că moliile o parcurg fără a mai fi vizitat vreodată destinația și fără a avea un ghid care să le indice drumul. Când vine toamna, ele se întorc acasă pentru a se împerechea și a-și încheia ciclul de viață.
Studiile anterioare au arătat că aceste molii se orientează în funcție de stelele Căii Lactee. Totuși, o nouă cercetare realizată la Universitatea din Lund a scos la iveală o componentă și mai complexă a sistemului lor de navigație: o busolă magnetică încorporată. Această descoperire plasează abilitățile senzoriale ale moliei pe același nivel cu cele ale păsărilor migratoare, sugerând că natura a evoluat mecanisme biologice similare și extrem de sofisticate pentru călătoriile pe distanțe lungi în cazul unor specii foarte diferite.
Mecanismul magnetic
Pentru a descoperi secretul din spatele acestei performanțe, cercetătorii conduși de zoologul Eric Warrant au utilizat o arenă de zbor specializată, dotată cu sisteme de bobine magnetice. Manipulând cu atenție mediul magnetic din jurul moliilor captive, echipa a putut observa modul în care insectele își ajustau orientarea în timp real. Când cercetătorii au inversat câmpul magnetic, moliile au răspuns schimbându-și direcția în mod corespunzător, oferind astfel dovezi clare că sunt sensibile la geomagnetism.
Moliile folosesc în mod specific „unghiul de înclinație magnetică” — unghiul sub care liniile câmpului magnetic terestru intersectează solul. Deoarece acest unghi se modifică predictibil în funcție de latitudine, el servește drept o hartă de încredere pentru molii. Pe măsură ce călătoresc spre sud, către munți, unghiul crește; pe măsură ce se îndreaptă spre nord, acesta scade. Măsurând acest gradient, moliile pot menține un curs constant, indiferent de acoperirea noroasă sau de alte obstacole de mediu.
De ce este important
- Conservarea evolutivă: Faptul că atât păsările, cât și insectele utilizează mecanisme similare de detectare magnetică sugerează că aceste instrumente biologice ar putea fi adânc înrădăcinate în evoluția animală, datând de milioane de ani.
- Navigația cu sistem dual: Prin combinarea unei busole cerești (stele) cu una geomagnetică, molia Bogong posedă un sistem de navigație redundant și de înaltă precizie, care asigură supraviețuirea în timpul migrațiilor dificile.
- Progres științific: Această cercetare oferă un nou model pentru înțelegerea modului în care creaturile mici realizează performanțe masive de anduranță, deschizând calea pentru investigații viitoare privind senzorii biofizici care guvernează comportamentul animal.
Privind spre viitor, echipa își propune să analizeze mai profund procesele biofizice specifice care permit acestor insecte minuscule să detecteze variații magnetice atât de subtile. Înțelegerea modului în care acestea interacționează cu celelalte simțuri ale moliei ar putea duce la noi perspective privind modul în care organele senzoriale specializate traduc datele din mediu în instrucțiuni de navigație, reducând astfel distanța dintre fizică și biologie.










