Astronomii s-au întrebat mult timp de ce Jupiter posedă patru sateliți galileeni masivi, în timp ce Saturn, în ciuda dimensiunilor sale, este dominat de un singur satelit gigant, Titan. Un nou studiu sugerează că răspunsul constă în mediile magnetice timpurii ale acestor giganți gazoși.
Zona de siguranță magnetică
În perioada de început a sistemului solar, Jupiter poseda un câmp magnetic semnificativ mai puternic decât cel al vecinului său. Această forță magnetică a creat probabil o „zonă de siguranță” în cadrul discului său circumplanetar, prevenind migrarea spre interior a sateliților mari. Fără această protecție, sateliții nou formați ar fi spiralat spre atmosfera planetei din cauza rezistenței gazului.
Scutul lipsă al lui Saturn
În schimb, Saturn nu a avut un câmp magnetic suficient de puternic pentru a opri această migrare distructivă. Cercetătorii cred că, deși Saturn ar fi putut găzdui cândva mai mulți sateliți mari, majoritatea au fost probabil înghițiți de planetă. Titan rămâne singurul supraviețuitor al acestui proces, fiind un gigant solitar printre o colecție de sateliți înghețați mult mai mici.
