E-BUZZ ME Logo
StiintaAnaliza tehnica

Îndulcitorii fără calorii ar putea lăsa o amprentă metabolică pe generații, sugerează un studiu pe șoareci

Publicat
RRedactia ElectricBuzz
Îndulcitorii fără calorii ar putea lăsa o amprentă metabolică pe generații, sugerează un studiu pe șoareci
5 min de citit863 cuvinteRedactia ElectricBuzz

Pe scurt

Cercetări recente pe șoareci arată că îndulcitorii fără calorii, cum ar fi sucraloza și stevia, pot altera bacteriile intestinale și metabolismul, având efecte surprinzătoare în generațiile viitoare care nu i-au consumat niciodată.

Un gust persistent: O întrebare generațională privind îndulcitorii fără calorii

Pentru decenii întregi, îndulcitorii non-nutritivi au oferit o indulgentă fără vinovăție, promițând plăcerea dulciurisului fără povara calorică a zahărului. Totuși, un număr tot mai mare de organizații de sănătate a început să conteste impactul pe termen lung al acestora asupra fiziologiei umane, în special în ceea ce privește sănătatea metabolică. O nouă cercetare realizată de Universidad de Chile adaugă o dimensiune captivantă acestei dezbateri, sugerând că doi dintre cei mai consumați îndulcitori fără calorii, sucraloza și stevia, ar putea lăsa o moștenire metabolică care să dureze generații.

Studiul, condus de Dr. Francisca Concha Celume și publicat în Frontiers in Nutrition, a relevat că atât sucraloza, cât și stevia au modificat semnificativ microbiomul intestinal, au redus compușii benefici produși de bacteriile intestinale și au modulat activitatea genelor esențiale pentru metabolism și inflamație la șoareci. Cel mai surprinzător, unele dintre aceste modificări biologice au fost detectate în generațiile ulterioare de șoareci care nu au consumat direct îndulcitorii. "Am găsit intrigant că, în ciuda consumului în creștere al acestor aditivi, prevalența obezității și a tulburărilor metabolice, precum rezistența la insulină, nu a scăzut", a declarat Dr. Concha Celume, subliniind întrebarea deschisă dacă acești îndulcitori influențează metabolismul în moduri care nu sunt încă pe deplin înțelese.

Analizând studiul: Metodologie și descoperiri cheie

Pentru a investiga aceste efecte transgeneraționale, cercetătorii au conceput un experiment meticulos implicând 47 de șoareci, atât masculi cât și femele. Generația parentală inițială a fost împărțită în trei grupuri: unul a primit apă simplă, iar celelalte două au fost tratate cu apă infuzată fie cu sucraloză, fie cu stevia, la doze care reflectau consumul uman tipic. Esențial, cele două generații ulterioare de șoareci, crescuți din aceste grupuri originale, au primit doar apă simplă, permițând cercetătorilor să izoleze orice efecte moștenite.

Pe parcursul tuturor generațiilor, echipa de cercetare a urmărit meticulos mai mulți indicatori cheie ai sănătății metabolice. Au efectuat teste de toleranță la glucoză pentru a evalua capacitatea organismului de a gestiona glucoza, un măsurător esențial pentru identificarea rezistenței la insulină, un precursor al diabetului. Au fost colectate probe de fecale pentru a analiza modificările în compositivul microbiomului intestinal și a măsura concentrațiile de acizi grași cu lanț scurt (SCFA). Acești compuși benefici, produși de bacteriile intestinale, joacă un rol semnificativ în reglarea genelor, iar disfuncțiile în nivelurile lor pot semnala schimbări epigenetice transmise prin generații. În plus, a fost monitorizată activitatea a cinci gene specifice din ficat și intestine – gene implicate în inflamație, integritatea barierei intestinale și metabolism – pentru posibile schimbări epigenetice.

Sucraloza și Stevia: Efecte distincte, dar persistente

Studiul a relevat impacturi distincte, dar îngrijorătoare pentru fiecare îndulcitor:

  • Sucraloza, mai puternică: Efectele asociate cu sucraloza s-au dovedit a fi mai constante și persistente în generații. La descendenții din prima generație, șoarecii masculi din grupul consumator de sucraloză au arătat semne de toleranță la glucoză afectată. În a doua generație, s-au observat niveluri crescute de glucoză în sângele aflat în repaus la descendenții masculi ai grupului de sucraloză. Șoarecii expuși la sucraloză au prezentat, de asemenea, schimbări mai profunde în microbiomul lor fecal, inclusiv o creștere a bacteriilor potențial patogene și o reducere a speciilor benefice. Sucraloza pare, de asemenea, să stimuleze activitatea genelor asociate cu inflamația, în timp ce suprimă genele legate de metabolism. Aceste schimbări au fost remarcabil detectabile chiar și două generații după expunerea inițială, sugerând o amprentă epigenetică robustă.
  • Stevia, cu o schimbare subtilă: Deși impactul stevia a fost în general mai slab și mai puțin persistent decât cel al sucralozei, a demonstrat totuși modificări semnificative. Niveluri crescute de glucoză în sângele aflat în repaus au fost observate la descendenții femelei din grupul de stevia în a doua generație. Similar cu sucraloza, șoarecii expuși la stevia au prezentat un microbiom fecal mai divers, dar cu niveluri mai scăzute de acizi grași cu lanț scurt benefici, indicând un mediu intestinal mai puțin funcțional. Stevia a modificat, de asemenea, expresia genelor, deși aceste schimbări nu au persistat de obicei dincolo de o generație.

În general, ambele îndulcitori au dus la o scădere a concentrației de acizi grași cu lanț scurt benefici în generațiile ulterioare, evidențiind o perturbare durabilă a metabolismului bacteriilor intestinale care ar putea influența expresia genelor și sănătatea metabolică.

Importanța acestor descoperiri: Nuante și perspective viitoare

Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri, deși convingătoare, demonstrează asociații între expunerea la îndulcitori și schimbările metabolice la șoareci, fără a dovedi o cauzalitate directă. Mai mult, modelele pe șoareci, deși excelente pentru experimentele controlate, pot să nu reflecte perfect răspunsurile biologice umane. Cu toate acestea, studiul oferă semnale biologice esențiale timpurii, precum schimbările subtile în reglarea glucozei și activitatea genelor, care ar putea indica o susceptibilitate crescută la tulburări metabolice în anumite condiții, cum ar fi o dietă bogată în grăsimi.

Această cercetare subliniază interacțiunea complexă dintre dieta noastră, microbiomul intestinal și sănătatea noastră pe termen lung, extinzându-se până la generațiile viitoare. Dr. Concha Celume încheie prin a pleda pentru moderație în consumul acestor aditivi și pentru continuarea investigațiilor profunde în legătură cu efectele lor biologice pe termen lung. Pe măsură ce lumea alege tot mai mult alternative fără calorii, înțelegerea impactului lor complet rămâne o zonă critică de cercetare științifică.

Articole similare

Articole asemanatoare, ordonate semantic dupa subiect si actualitate.

Botaniștii au descoperit „floarea diavolului” în munții Thailandei
Stiinta

Botaniștii au descoperit „floarea diavolului” în munții Thailandei

Cercetătorii au identificat, în adâncul pădurilor thailandeze, o plantă parazită rară, care sfidează normele botanice prin aspectul său bizar și existența subpământeană.

Un studiu cardiologic de referință validează o nouă metodă imagistică pentru stentarea complexă
Stiinta

Un studiu cardiologic de referință validează o nouă metodă imagistică pentru stentarea complexă

Un studiu clinic de amploare demonstrează că tomografia în coerență optică este la fel de eficientă ca ecografia tradițională în ghidarea procedurilor cardiace complexe.

Ar putea 30 de minute de mișcare să fie cea mai bună asigurare pentru memorie?
Stiinta

Ar putea 30 de minute de mișcare să fie cea mai bună asigurare pentru memorie?

Un studiu recent indică faptul că exercițiile fizice moderate efectuate seara pot acționa ca un scut, protejând capacitatea de memorare împotriva efectelor negative ale unui somn insuficient.

Decodificarea arhitecturii cerebrale: Cum metabolismul și contactul fizic modelează creierul uman
Stiinta

Decodificarea arhitecturii cerebrale: Cum metabolismul și contactul fizic modelează creierul uman

Cercetări recente realizate la UCLA dezvăluie că celulele gliale radiale, principalii arhitecți ai creierului uman, iau decizii critice privind dezvoltarea neuronală în funcție de aportul metabolic și semnalele fizice directe.

Vârfuri de săgeți vechi de 80.000 de ani găsite în Uzbekistan contestă istoria migrației umane
Stiinta

Vârfuri de săgeți vechi de 80.000 de ani găsite în Uzbekistan contestă istoria migrației umane

O descoperire revoluționară a unor mici proiectile preistorice sugerează că tehnologia timpurie a Homo sapiens era mult mai avansată și răspândită în Asia Centrală decât se credea anterior.

Studiu: Angiografia coronariană imediată nu îmbunătățește șansele de supraviețuire după stop cardiac
Stiinta

Studiu: Angiografia coronariană imediată nu îmbunătățește șansele de supraviețuire după stop cardiac

Un studiu clinic randomizat de amploare și o meta-analiză au arătat că nu există beneficii privind rata de supraviețuire între angiografia coronariană imediată și cea amânată la pacienții care au suferit un stop cardiac în afara spitalului, fără elevare de segment ST.

Inhibitorii CDK2 promit să învingă rezistența la imunoterapie
Stiinta

Inhibitorii CDK2 promit să învingă rezistența la imunoterapie

Cercetătorii de la Dana-Farber raportează că inhibitorii CDK2, combinați cu blocanți ai punctelor de control imunitar, au eradicat cancerul colorectal și pe cel mamar în modelele animale, oferind o soluție potențială pentru tumorile rezistente la terapiile actuale.

Expirarea prelungită, legată de asumarea riscurilor: un studiu de neuroștiință inovator
Stiinta

Expirarea prelungită, legată de asumarea riscurilor: un studiu de neuroștiință inovator

Cercetătorii au descoperit că un raport de respirație de 2:8 (inspirație-expirație) îmbunătățește variabilitatea ritmului cardiac și activează zonele cerebrale asociate cu recompensa, crescând disponibilitatea participanților de a-și asuma riscuri. Studiul oferă dovezi directe că controlul conștient al respirației poate modela procesele decizionale.