Cercetările recente, coordonate de cercetătorii Alexander Johannes Edmonds și Eckart Frahm, au descoperit trei regi asirieni care au fost anterior ignorați în narațiunile istorice, contestând astfel completitudinea și obiectivitatea Listei regilor asirieni. Această cercetare revoluționară complică peisajul politic timpuriu neo-asirian, ridicând întrebări cu privire la legitimitatea anumitor regi.
Principalele concluzii
- Edmonds și Frahm susțin că Lista regilor asirieni nu poate fi considerată un document istoric definitiv, subliniind potențialele prejudecăți în compunerea sa.
- Primul rege recent identificat, probabil numit Tiglath-pileser, a domnit în jurul anului 763-762 î.Hr. și a încercat să-l detroneseze pe nepotul său, Aššur-dān III, într-un eveniment marcat de o eclipsă solară.
- Un al doilea rege propus, teoretizat a fi Shalmaneser, se crede că a domnit înainte de ascensiunea lui Tiglath-pileser III în 745 î.Hr., indicând o succesiune regală mai complexă.
- Cel de-al treilea monarh uitat, Aššur-uballit, este sugerat că a domnit între anii 913-912 î.Hr., având susținere din referințe cuneiforme la un recipient de libație restaurat în timpul domniei lui Tukultī-Ninurta II.
- Aceste descoperiri îi îndeamnă pe cercetători să reconsidere scopul Listei regilor asirieni, sugerând că aceasta ar putea fi un canon menit să legitimeze anumiți regi, în timp ce îi omite pe alții.
- Implicările se extind spre discuții mai ample privind modul în care sunt construite narațiunile istorice și conceptul de 'canonicitate' în cultura asiriană antică.
De ce este important
Această cercetare îi încurajează pe istorici și arheologi să conteste narațiunile stabilite și să reevalueze sursele primare. Înțelegerea complexităților conducerii în Assyria antică îmbogățește comprehensiunea noastră asupra dinamicii politice și influențează interpretarea descoperirilor arheologice.
Lecturi suplimentare
Pentru o examinare mai detaliată a acestei cercetări, vizitați articolul complet pe Science Daily.
