Un prag post-pandemic
Cele mai recente date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă o perspectivă prudent optimistă asupra stării de sănătate la nivel global. Conform raportului anual privind estimările globale de sănătate, speranța de viață la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023. Această valoare se situează doar cu o fracțiune sub pragul de 73,4 ani înregistrat în 2019, marcând o revenire spectaculoasă după minimul de 71,5 ani din 2021, cauzat de pandemia de COVID-19.
Deși această recuperare până la mediile pre-pandemice reprezintă o realizare majoră pentru sănătatea publică, experții subliniază că longevitatea este doar o parte a ecuației. Alain Labrique, directorul departamentului de date al OMS, a atras atenția că eforturile trebuie direcționate acum către calitatea vieții. Dacă prelungirea duratei de viață este un succes, asigurarea faptului că acești ani suplimentari sunt trăiți în stare de sănătate bună reprezintă următoarea mare provocare pentru infrastructura medicală și politicile de sănătate la nivel mondial.
Diferența dintre longevitate și anii trăiți în sănătate
În ciuda redresării speranței de viață totale, „speranța de viață sănătoasă” — numărul de ani în care o persoană se așteaptă să trăiască fără probleme majore de sănătate — stagnează. În 2023, aceasta a atins 62,8 ani, fiind cu 0,4 ani mai mică față de nivelul din 2019. Acest indicator sugerează că, deși progresele medicale mențin oamenii în viață pentru mai mult timp, povara afecțiunilor cronice și a problemelor de sănătate mintală temperează traiectoria generală a sănătății populației.
Raportul evidențiază un trend îngrijorător: de la începutul pandemiei, pierderile de sănătate asociate cu anxietatea și depresia au crescut semnificativ. Mai mult, decesele cauzate de demență s-au triplat, punând o presiune considerabilă pe sistemele de îngrijire a vârstnicilor și pe serviciile de sănătate mintală din întreaga lume. Aceste date indică necesitatea ca sistemele medicale să se adapteze urgent pentru a răspunde nevoilor de îngrijire complexă pe termen lung, în loc să se concentreze exclusiv pe controlul bolilor infecțioase.
Principalele concluzii
- Speranța de viață totală (2023): 73,3 ani, aproape egală cu nivelul din 2019.
- Speranța de viață sănătoasă (2023): 62,8 ani, încă sub pragul pre-pandemic cu 0,4 ani.
- Statusul COVID-19: A ieșit din primele 10 cauze de deces, coborând pe locul 14 în 2023.
- Principala cauză de deces: Cardiopatia ischemică, responsabilă pentru 16% din decesele la nivel global.
- Boli netransmisibile (BNT): Responsabile în prezent pentru 74% din totalul deceselor la nivel global.
Schimbarea cauzelor mortalității
Peisajul mortalității globale a evoluat considerabil în ultimele două decenii. Bolile netransmisibile domină acum cauzele principale de deces, cota acestora crescând de la 58% din totalul deceselor în 2000 la 74% în 2023. Cardiopatia ischemică rămâne principala cauză de deces la nivel mondial, provocând 9,5 milioane de victime în 2023 — o creștere dramatică de la 3 milioane la începutul mileniului.
În schimb, s-au înregistrat progrese notabile în alte arii. Decesele cauzate de HIV și SIDA au scăzut cu 62% din anul 2000, trecând de la o cauză majoră la nivel global pe locul 22. Pe măsură ce lumea trece în era post-pandemică, datele sugerează un viitor în care medicina trebuie să gestioneze provocarea duală a bolilor cronice cardiace și a crizei tot mai acute de sănătate mintală, fiind necesară o abordare mai integrată și holistică asupra îmbătrânirii și îngrijirii preventive.
