StiintaAnaliza tehnica

Euclid dezvăluie zorii cosmosului: astronomii au identificat quasari străvechi record

Publicat
RRedactia ElectricBuzz
Euclid dezvăluie zorii cosmosului: astronomii au identificat quasari străvechi record
3 min de citit562 cuvinteRedactia ElectricBuzz

Pe scurt

“Telescopul spațial Euclid al ESA a descoperit 31 de quasari străvechi, printre care două obiecte record care iluminează universul așa cum arăta la doar 670 de milioane de ani după Big Bang.”

O fereastră către începuturile universului

Telescopul spațial Euclid, operat de Agenția Spațială Europeană (ESA), a adus o contribuție fundamentală în astrofizică prin identificarea a 31 de quasari străvechi. Dintre aceștia, două obiecte au depășit recordurile anterioare, devenind cele mai timpurii astfel de structuri observate vreodată. Acești „fari” cosmici datează dintr-o epocă în care universul avea doar 670 de milioane de ani, reprezentând abia 5% din vârsta sa actuală. Alimentate de găuri negre supermasive colosale, quasarii strălucesc cu intensitatea unui trilion de sori, oferind cercetătorilor o perspectivă fără precedent asupra cosmosului timpuriu.

Quasarii reprezintă o fază volatilă și scurtă în evoluția unei galaxii, apărută atunci când cantități enorme de materie sunt atrase în spirala unei găuri negre centrale. Această „hrănire” gravitațională intensă eliberează o cantitate extraordinară de energie, făcând nucleul galactic să strălucească mai puternic decât toate stelele din galaxia gazdă la un loc. Deoarece aceste obiecte sunt extrem de rare și difuze la distanțe atât de mari, localizarea lor a fost, istoric, o provocare monumentală pentru astronomi.

Descoperiri care doboară recorduri

Dintre noii quasari catalogați, două exemple se remarcă drept borne științifice. Cel mai vechi, denumit EUCL J172902.75+641018.1, are un redshift de 7,77, în timp ce companionul său, EUCL J125308.55+705432.3, se află la un redshift de 7,69. În terminologia cosmologică, redshiftul măsoară gradul în care lumina este „întinsă” de expansiunea universului; o valoare de 7 sau mai mare plasează aceste obiecte în primii 770 de milioane de ani ai istoriei cosmice.

Viteza cu care au fost făcute aceste descoperiri marchează o schimbare de paradigmă în astronomia observațională. Anterior, cercetătorilor le-a luat mai bine de un deceniu pentru a identifica doar zece quasari la o asemenea distanță. Euclid a depășit acest număr în primul său an de activitate, reușind practic un „recensământ” demografic al universului timpuriu, considerat imposibil până acum.

Importanța contextului: „Zorii cosmici”

Semnificația acestor descoperiri depășește simpla doborâre a unor recorduri. Acești quasari există într-o epocă crucială, cunoscută sub numele de „epoca reionizării”, momentul în care universul a trecut de la un vid rece și întunecat la expansiunea luminoasă pe care o observăm astăzi. Studiind mediul din jurul acestor găuri negre, cercetătorii află cum s-au format primele galaxii masive și cum au crescut găurile negre supermasive atât de rapid după Big Bang.

Unul dintre quasarii identificați a oferit deja perspective valoroase; investigațiile ulterioare sugerează că acesta este încorporat într-o galaxie care produce intens stele noi. Această observație indică o relație simbiotică de evoluție între găurile negre supermasive timpurii și galaxiile gazdă, oferind un model pentru modul în care primele structuri gigantice din univers au început să se contureze.

Capacitățile unice ale telescopului Euclid

Succesul Euclid este rezultatul direct al designului său specializat. În timp ce multe telescoape sunt optimizate pentru câmpuri vizuale înguste și profunde, Euclid este conceput să cartografieze suprafețe vaste ale cerului, menținând în același timp o rezoluție înaltă și sensibilitate în spectrul infraroșu. Această combinație îi permite să scaneze surse rare și difuze care sunt invizibile pentru observatoarele terestre.

Susținut de un consorțiu global format din mii de oameni de știință și ingineri, proiectul Euclid Wide Survey are sarcina de a cartografia peste o treime din întregul cer. Pe măsură ce activitatea continuă, colecția tot mai mare de quasari îndepărtați va servi drept „mașină a timpului”, permițând astronomilor să privească spre însăși fundația structurii cosmice și să rezolve misterele persistente legate de creșterea găurilor negre în universul timpuriu.

SPONSORED
The 5 Best Over-Ear ANC Headphones of 2026, Tested & Ranked
Ghid Cumpărături Recomandat
92/100
Tech si Gadgeturi•12 min de citit

The 5 Best Over-Ear ANC Headphones of 2026, Tested & Ranked

We locked five over-ear ANC picks for 2026 — Sony WH-1000XM6, Bose QuietComfort Ultra 2, Soundcore Space One, Sennheiser Momentum 5, and Apple AirPods Max 2 — then stress-tested them on lab metrics, long-term owner truth, and live street prices.

Articole similare

Articole asemanatoare, ordonate semantic dupa subiect si actualitate.

Construirea unei „cariere unicorn”: Cum să navighezi incertitudinea profesională în era AI
Stiinta

Construirea unei „cariere unicorn”: Cum să navighezi incertitudinea profesională în era AI

Expertul în cariere STEM, Alaina G. Levine, explică modul în care îți poți crea o traiectorie profesională personalizată și aliniată propriilor valori, într-un peisaj tehnologic în continuă schimbare.

Descifrarea titanatului de bariu: un salt tehnologic pentru rețelele optice
Stiinta

Descifrarea titanatului de bariu: un salt tehnologic pentru rețelele optice

O echipă de cercetători a descifrat în sfârșit proprietățile optice complexe ale titanatului de bariu, deschizând calea către o transmisie de date mai rapidă și mai eficientă.

Viziunea în raze X a BepiColombo: un succes în spațiul îndepărtat după opt ani de așteptare
Stiinta

Viziunea în raze X a BepiColombo: un succes în spațiul îndepărtat după opt ani de așteptare

După o călătorie de opt ani care a acoperit 10 miliarde de kilometri, misiunea BepiColombo a activat cu succes telescopul său revoluționar cu raze X, marcând o nouă etapă în explorarea planetară.

O zi lumină în vid: Voyager 1 atinge o bornă istorică
Stiinta

O zi lumină în vid: Voyager 1 atinge o bornă istorică

Legendara sondă Voyager 1 a NASA a depășit oficial pragul de o zi-lumină distanță, marcând un nou capitol în cea mai îndepărtată expediție umană din istorie.

Un nou „adeziv molecular” oferă speranțe în tratarea cancerelor provocate de mutația RAS
Stiinta

Un nou „adeziv molecular” oferă speranțe în tratarea cancerelor provocate de mutația RAS

Un medicament inovator, ERAS-0015, dă rezultate promițătoare în studiile clinice pentru tratarea formelor agresive de cancer pulmonar și pancreatic, considerate anterior dificil de abordat.

Amenințarea chimică invizibilă: cum interacționează microplasticele cu apa pentru a distruge celulele
Stiinta

Amenințarea chimică invizibilă: cum interacționează microplasticele cu apa pentru a distruge celulele

Un studiu revoluționar realizat de Universitatea Columbia dezvăluie faptul că microplasticele nu sunt doar intruși fizici inerți; acestea declanșează activ reacții chimice periculoase în corpul uman.

Coliziune stelară: „motoarele” ascunse care alimentează Sagittarius A*
Stiinta

Coliziune stelară: „motoarele” ascunse care alimentează Sagittarius A*

Astronomii au descoperit un lanț trofic cosmic în inima galaxiei noastre, care leagă un sistem binar masiv de alimentarea constantă cu materie a găurii negre supermasive din Calea Lactee.

Cartografierea planului genetic al îmbătrânirii sistemului imunitar
Stiinta

Cartografierea planului genetic al îmbătrânirii sistemului imunitar

Cercetătorii de la Universitatea Monash au cartografiat mecanismele genetice din spatele declinului sistemului imunitar, oferind noi perspective pentru terapii țintite împotriva cancerului și a infecțiilor.