StiintaAnaliza tehnica

Puls cosmic: Astronomii au detectat un semnal radio misterios emis la opt minute de o stea moartă

Publicat
RRedactia ElectricBuzz
Puls cosmic: Astronomii au detectat un semnal radio misterios emis la opt minute de o stea moartă
3 min de citit541 cuvinteRedactia ElectricBuzz

Pe scurt

“Un sistem binar descoperit recent, aflat la 5.000 de ani-lumină distanță, a scos la iveală o pitică albă care pulsează la intervale de opt minute, oferind o perspectivă rară asupra activității magnetice stelare.”

O nouă frontieră în studiul tranzienților din spațiul îndepărtat

Într-o observație revoluționară care pune la încercare teoriile actuale despre sistemele stelare binare, astronomii de la International Centre for Radio Astronomy Research (ICRAR) au identificat o pereche stelară remarcabilă, situată la peste 5.000 de ani-lumină de Pământ. Sistemul, catalogat drept GPM J071507−114153, este format dintr-o pitică albă — rămășița densă și incandescentă a unei stele moarte — aflată într-un dans orbital cu o stea companion similară cu Soarele nostru. Cea mai frapantă caracteristică a acestui sistem este pulsul radio ritmic, emis de pitica albă la fiecare opt minute.

Această descoperire încadrează perechea într-o categorie rară, cunoscută sub numele de tranzienți cu perioadă lungă (LPT). Aceste obiecte se definesc prin emisiile radio sporadice care apar și dispar la intervale de timp ce variază de la câteva minute la câteva ore. Deși obiectele de tip LPT au intrat în atenția cercetătorilor încă din 2021, identificarea sursei exacte a acestor semnale a fost istoric dificilă. Noua observație oferă, însă, cele mai clare dovezi de până acum că emisiile radio provin direct din proximitatea piticei albe.

Cartografierea furtunilor magnetice

Dincolo de intriganta pulsație de opt minute, studiul a oferit o privire inedită asupra mediului magnetic al unei stele îndepărtate. Urmărind traiectoria piticei albe pe orbita sa, cercetătorii au reușit să observe obiectul trecând prin spatele companionului său, o stea de tip G. Această trecere a scos la iveală interacțiuni de înaltă energie între cele două corpuri cerești, inclusiv dovezi ale unei protuberanțe stelare — o structură imensă, sub formă de buclă, compusă din plasmă și câmpuri magnetice, care erupe de la suprafața stelei asemănătoare Soarelui.

Capacitatea de a detecta o activitate atât de detaliată la o distanță de 5.000 de ani-lumină reprezintă un salt tehnologic major pentru radioastronomie. Aceste protuberanțe stelare funcționează într-o manieră similară proceselor magnetice de pe propriul nostru Soare, care generează fenomene precum aurorele boreale. Această descoperire confirmă faptul că interacțiunile magnetice complexe care guvernează sistemul nostru solar sunt prezente și în configurații stelare îndepărtate și radical diferite, oferind astfel o „Piatră de la Rosetta” pentru interpretarea fenomenelor magnetice cosmice.

Infrastructură tehnică și perspective viitoare

  • Metodologia observației: Sistemul a fost detectat inițial de rețeaua Murchison Widefield Array (MWA) din Australia de Vest, în timpul unui studiu cuprinzător al Căii Lactee.
  • Monitorizarea precisă: Cercetătorii au utilizat radiotelescopul MeerKAT din Africa de Sud pentru a determina coordonatele spațiale exacte ale obiectului.
  • Confirmarea optică: Observatorul W.M. Keck din Hawaii a furnizat datele optice necesare pentru a clasifica steaua companion drept o stea de tip G, similară Soarelui.
  • Capacitate de calcul: Peste 100 de ore de date radio au fost procesate la centrul Pawsey Supercomputing Research Centre pentru a modela mișcarea orbitală a piticei albe.

Privind spre viitor, această descoperire reprezintă o demonstrație de forță pentru proiectul Square Kilometre Array (SKA). Pe măsură ce astronomii trec de la telescoapele precursoare actuale, precum MWA și MeerKAT, la facilitățile SKA-Low și SKA-Mid, care au o sensibilitate mult mai ridicată, frecvența unor astfel de descoperiri ar putea crește exponențial. Aceste observatoare viitoare vor transforma, probabil, ceea ce este în prezent o curiozitate astronomică rară într-o populație bogată și cartografiabilă de obiecte cerești, permițând cercetătorilor să descifreze pe deplin misterele tranzienților cu perioadă lungă și ciclurile de viață ascunse ale stelelor.

SPONSORED
The 5 Best Over-Ear ANC Headphones of 2026, Tested & Ranked
Ghid Cumpărături Recomandat
92/100
Tech si Gadgeturi•12 min de citit

The 5 Best Over-Ear ANC Headphones of 2026, Tested & Ranked

We locked five over-ear ANC picks for 2026 — Sony WH-1000XM6, Bose QuietComfort Ultra 2, Soundcore Space One, Sennheiser Momentum 5, and Apple AirPods Max 2 — then stress-tested them on lab metrics, long-term owner truth, and live street prices.

Articole similare

Articole asemanatoare, ordonate semantic dupa subiect si actualitate.

Construirea unei „cariere unicorn”: Cum să navighezi incertitudinea profesională în era AI
Stiinta

Construirea unei „cariere unicorn”: Cum să navighezi incertitudinea profesională în era AI

Expertul în cariere STEM, Alaina G. Levine, explică modul în care îți poți crea o traiectorie profesională personalizată și aliniată propriilor valori, într-un peisaj tehnologic în continuă schimbare.

Descifrarea titanatului de bariu: un salt tehnologic pentru rețelele optice
Stiinta

Descifrarea titanatului de bariu: un salt tehnologic pentru rețelele optice

O echipă de cercetători a descifrat în sfârșit proprietățile optice complexe ale titanatului de bariu, deschizând calea către o transmisie de date mai rapidă și mai eficientă.

Viziunea în raze X a BepiColombo: un succes în spațiul îndepărtat după opt ani de așteptare
Stiinta

Viziunea în raze X a BepiColombo: un succes în spațiul îndepărtat după opt ani de așteptare

După o călătorie de opt ani care a acoperit 10 miliarde de kilometri, misiunea BepiColombo a activat cu succes telescopul său revoluționar cu raze X, marcând o nouă etapă în explorarea planetară.

O zi lumină în vid: Voyager 1 atinge o bornă istorică
Stiinta

O zi lumină în vid: Voyager 1 atinge o bornă istorică

Legendara sondă Voyager 1 a NASA a depășit oficial pragul de o zi-lumină distanță, marcând un nou capitol în cea mai îndepărtată expediție umană din istorie.

Un nou „adeziv molecular” oferă speranțe în tratarea cancerelor provocate de mutația RAS
Stiinta

Un nou „adeziv molecular” oferă speranțe în tratarea cancerelor provocate de mutația RAS

Un medicament inovator, ERAS-0015, dă rezultate promițătoare în studiile clinice pentru tratarea formelor agresive de cancer pulmonar și pancreatic, considerate anterior dificil de abordat.

Amenințarea chimică invizibilă: cum interacționează microplasticele cu apa pentru a distruge celulele
Stiinta

Amenințarea chimică invizibilă: cum interacționează microplasticele cu apa pentru a distruge celulele

Un studiu revoluționar realizat de Universitatea Columbia dezvăluie faptul că microplasticele nu sunt doar intruși fizici inerți; acestea declanșează activ reacții chimice periculoase în corpul uman.

Coliziune stelară: „motoarele” ascunse care alimentează Sagittarius A*
Stiinta

Coliziune stelară: „motoarele” ascunse care alimentează Sagittarius A*

Astronomii au descoperit un lanț trofic cosmic în inima galaxiei noastre, care leagă un sistem binar masiv de alimentarea constantă cu materie a găurii negre supermasive din Calea Lactee.

Cartografierea planului genetic al îmbătrânirii sistemului imunitar
Stiinta

Cartografierea planului genetic al îmbătrânirii sistemului imunitar

Cercetătorii de la Universitatea Monash au cartografiat mecanismele genetice din spatele declinului sistemului imunitar, oferind noi perspective pentru terapii țintite împotriva cancerului și a infecțiilor.