Recentele teste digitale de stres efectuate asupra structurilor scheletice ale unor sauropozi din America de Sud sugerează că acești giganți de mărimea unui elefant erau capabili să stea pe picioarele din spate. Cercetarea s-a concentrat pe femururile robuste ale acestor specii, care par să fi fost adaptate special pentru a gestiona forțele fizice imense necesare unei posturi verticale.
Avantajul mecanic în perioada tinereții
Studiul a constatat că acești dinozauri erau deosebit de bine adaptați pentru mișcarea bipedă în primii ani de viață. Pe măsură ce creșteau în dimensiune și greutate, tensiunea structurală asupra oaselor lor se intensifica, făcând în cele din urmă postura verticală mai dificil de menținut. Cu toate acestea, cât timp aveau încă greutăți mai ușor de gestionat, rezistența femurului lor depășea cu mult pe cea a rudelor sauropode mult mai mari.
Utilitatea biologică
Cercetătorii propun mai multe teorii pentru a explica de ce acești dinozauri ar fi adoptat o poziție verticală. Abilitatea de a se ridica le-ar fi permis să acceseze vegetația de la înălțime mare, din vârfurile copacilor, pe care alți ierbivori nu o puteau atinge. În plus, postura a servit probabil ca mecanism defensiv pentru a intimida prădătorii sau ca o demonstrație de forță pentru a atrage potențiali parteneri.
