O poveste despre două medii
În ultimele două decenii, India a cunoscut o ascensiune economică fulminantă, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de la aproximativ 600 USD la peste 2.000 USD. Această dezvoltare a fost însă o sabie cu două tăișuri pentru sănătatea publică. Pe de o parte, a facilitat o tranziție istorică în sfera casnică. Accesul la combustibili de gătit mai curați și la tehnologii moderne a crescut de la 25% din populație în anul 2000 la aproape 75% în 2023, ceea ce a dus la o scădere măsurabilă a deceselor cauzate de poluarea aerului în locuințe. Totuși, acest succes este umbrit tot mai mult de impactul asupra mediului cauzat de energia necesară susținerii unei astfel de creșteri.
O cercetare recentă publicată în Nature Cities, condusă de Universitatea din Oxford, subliniază un paradox urgent: rețeaua electrică ce alimentează stiluri de viață moderne și mai curate a devenit principalul motor al degradării calității aerului în aer liber. Prin integrarea imaginilor din satelit, a modelelor de transport chimic și a statisticilor medicale, cercetătorii au stabilit o legătură de cauzalitate între setea națiunii pentru electricitate — a cărei cerere a crescut de aproape patru ori între 2000 și 2020 — și o creștere bruscă a mortalității urbane.
Legătura dintre cărbune și electricitate
Studiul arată că 76% din creșterea cererii de energie electrică a Indiei din ultimele două decenii a fost acoperită prin utilizarea cărbunelui. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, 182 de noi termocentrale pe cărbune au fost puse în funcțiune între 2001 și 2024, adăugându-se la impactul celor 71 de centrale care operau deja înainte de schimbarea mileniului. Această dependență s-a tradus în chimie atmosferică printr-un aflux masiv de dioxid de sulf (SO2), un precursor al aerosolilor de sulfat care contribuie la formarea particulelor fine (PM2.5).
Impactul asupra sănătății publice a fost devastator. În timp ce decesele cauzate de poluarea casnică sunt în scădere, decesele urbane atribuibile expunerii la PM2.5 au sărit de la aproximativ 670.000 în anul 2000 la 870.000 în 2020. Poate cel mai frapant aspect este contribuția sectorului energetic: decesele legate strict de emisiile centralelor electrice au crescut de la 15.000 la aproape 300.000 în aceeași perioadă. Datele indică faptul că, până în 2020, producția de energie devenise cea mai mare sursă de poluare cu aerosoli în mediul urban, fiind responsabilă pentru aproximativ 36% din particulele poluante din orașe.
De ce contează: cercul vicios dintre energie și sănătate
- Efectul de substituție: Studiul arată că, în timp ce rezolvăm o criză de sănătate – poluarea interioară – prin furnizarea unei energii mai bune în locuințe, accelerăm neintenționat o a doua criză, mult mai amplă, pe străzi.
- Bariera energiei curate: Aerosolii rezultați din arderea cărbunelui nu dăunează doar plămânilor; cercetarea menționează că aceștia pot bloca lumina solară, reducând eficiența panourilor fotovoltaice și complicând tranziția către energia verde.
- Implicații politice: Rezultatele sugerează că modelele de dezvoltare economică trebuie să prioritizeze decarbonizarea rețelei electrice concomitent cu îmbunătățirile energetice la nivelul consumatorului, pentru a rupe legătura dintre creștere și poluare.
- Povara geografică: Câmpia Indo-Gangetică rămâne epicentrul crizei, fiind zona unde densitatea mare a populației coincide cu cea mai mare concentrație de infrastructură pe cărbune.
Perspective privind creșterea sustenabilă
Cercetătorii subliniază că aceasta nu este o pledoarie împotriva dezvoltării, ci un avertisment privind structura acesteia. Așa cum a notat Dr. Basudev Swain, autorul principal al studiului, provocarea constă în asigurarea faptului că energia care susține câștigurile economice este generată curat. Traiectoria actuală creează un cerc vicios în care creșterea veniturilor alimentează o cerere mai mare de electricitate, care la rândul ei necesită și mai mult cărbune, erodând calitatea aerului în orașele unde este generată acea bogăție.
Pe măsură ce India continuă să se dezvolte, studiul servește drept exemplu global pentru economiile emergente. Acesta subliniază faptul că renunțarea la dependența de infrastructura pe cărbune nu este doar un obiectiv de mediu, ci o necesitate critică de sănătate publică. Fără o tranziție rapidă către generarea de energie regenerabilă, costurile medicale cauzate de menținerea sistemelor actuale pe cărbune ar putea depăși în curând beneficiile economice ale energiei produse.
