Moștenirea Aspire
Timp de aproape două decenii, relația dintre fiscul britanic (HMRC) și gigantul tehnologic francez Capgemini a fost definită de ambițiosul, dar controversatul contract Aspire. Inițiat în 2004 ca un acord pe zece ani, Aspire a devenit cel mai mare angajament tehnologic al guvernului britanic, externalizând efectiv cea mai mare parte a infrastructurii IT a autorității fiscale. În perioada de vârf, colaborarea — care a implicat și alți jucători majori precum Fujitsu și Accenture — a reprezentat 84% din cheltuielile totale pentru tehnologie ale HMRC între 2006 și 2014.
În 2016, Biroul Național de Audit (NAO) a avertizat că acest aranjament blochează inovația, menționând că respectivul contract a permis sistemelor de bază ale HMRC să devină periculos de învechite. Schimbarea de politică oficială care a urmat a fost clară: HMRC urma să se orienteze către un ecosistem diversificat de furnizori mai mici și agili, să aducă dezvoltarea IT în interiorul instituției și să evite prelungirile pe termen lung. Cu toate acestea, realitatea s-a dovedit a fi mult mai ancorată în trecut decât sugera retorica guvernamentală.
Realitatea de miliarde de lire
O analiză a datelor realizată împreună cu Otnox, care acoperă evidențele achizițiilor publice începând cu 2014, dezvăluie că HMRC a plătit către Capgemini cel puțin 4,2 miliarde de lire sterline prin peste 15.000 de tranzacții individuale. În ciuda încheierii formale a acordului principal Aspire în 2017, autoritatea fiscală a continuat să semneze contracte semnificative, cu valoare ridicată, cu această firmă. Această traiectorie financiară umbrește noile directive politice ale premierului Andy Burnham, care subliniază că cheltuielile publice ar trebui să prioritizeze industria britanică și crearea de locuri de muncă pe plan local.
Peisajul achizițiilor pentru HMRC rămâne populat în mare parte de aceiași actori. De exemplu, în august 2026, Capgemini a obținut un contract de 200 de milioane de lire sterline, întins pe cinci ani, vizând dezafectarea centrelor de date vechi. Aceasta vine după o serie de acorduri anterioare, inclusiv unul de 245,5 milioane de lire sterline în 2024 pentru mentenanța sistemelor moștenite și un contract masiv de 600 de milioane de lire pentru servicii de call center, atribuit la începutul acestui an. Dacă aceste angajamente vor fi duse la bun sfârșit, parteneriatul s-ar putea întinde până în 2036, totalizând o perioadă operațională de 32 de ani.
De ce contează
Persistența acestor contracte evidențiază o tensiune recurentă în IT-ul din sectorul public: efectul de „lock-in” (dependență) generat de sistemele proprietare masive. Deși HMRC susține că practicile sale de achiziții respectă pe deplin legislația actuală și reprezintă un pas către o bază de furnizori mai diversificată, amploarea plăților continue către Capgemini sugerează un obstacol semnificativ în modernizarea infrastructurii guvernamentale.
- Continuitate strategică: Multe dintre noile contracte sunt, în esență, extinderi sau modernizări ale sistemelor pe care Capgemini le-a proiectat și construit în era inițială Aspire.
- Dificultăți în achiziții: Criticii susțin că dependența de atribuirea către un singur furnizor pentru mentenanța sistemelor vechi menține fiscul captiv în relația cu aceiași furnizori, chiar și atunci când se urmărește teoretic o licitație competitivă.
- Test politic: Având în vedere că guvernul a promis explicit stimularea afacerilor britanice prin achiziții publice, relația continuă a HMRC cu o multinațională franceză servește drept test pentru a vedea dacă statul poate cu adevărat să își remodeleze lanțul de aprovizionare sau dacă inerția instituțională va prevala.
Viitorul IT-ului în cadrul HMRC
Pe măsură ce HMRC privește spre 2025 și perioada următoare, instituția se confruntă cu sarcina dificilă de a înlocui sistemele de bază, precum bazele de date pentru Asigurările Naționale și PAYE (Pay-as-You-Earn). Cu până la 500 de milioane de lire sterline alocate pentru aceste revizuiri, procesul decizional va fi analizat pentru a se vedea dacă respectă agenda de creștere a guvernului. Capacitatea fiscului de a pivota cu succes către furnizori locali sau de a continua să se bazeze pe giganții globali consacrați va determina succesul mult-promisei sale transformări digitale.
