Lacune în conformitate
O sesiune recentă a Comisiei pentru Comunicații și Digital din Parlamentul britanic a adus în prim-plan eficiența legii privind siguranța online (Online Safety Act - OSA). Experți din industrie și cadre universitare specializate în drept, audiați de comisie, au acuzat giganții tehnologici – inclusiv Google, Microsoft, Meta și ByteDance – că se limitează la eforturi minime pentru a atinge o conformitate tehnică superficială, eșuând totodată în a proteja utilizatorii, în special victimele violenței împotriva femeilor și fetelor (VAWG).
În timpul audierilor, experții au subliniat că, deși companiile pot respecta litera legii, eforturile lor operaționale rămân inconsecvente și, în mare parte, reactive. Membrii comisiei au susținut că sistemele algoritmice actuale nu sunt optimizate pentru a minimiza riscurile în mod proactiv, fapt demonstrat de ușurința cu care utilizatorii pot accesa conținut ilegal sau extrem prin simpla ajustare a termenilor de căutare.
Eșecul retrogradării algoritmice
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham, a oferit detalii critice despre modul în care algoritmii motoarelor de căutare nu reușesc să protejeze publicul. Aceasta a remarcat că, deși platformele au reușit să retrogradeze anumiți termeni de căutare extremi, precum „pornografie cu viol”, sistemele nu abordează în mod sistematic interogările dăunătoare similare. De exemplu, termeni sinonimi, cum ar fi „pornografie fără consimțământ” sau „pornografie cu persoane inconștiente”, rămân ușor de descoperit, apărând adesea în primele rezultate.
Această inconsecvență sugerează că furnizorii de servicii de căutare nu utilizează o abordare holistică sau semantică pentru filtrarea conținutului. Experții susțin că, dacă un algoritm este suficient de sofisticat pentru a identifica un termen extrem, ar trebui să poată detecta și variațiile dăunătoare aferente. Mai mult, comisia a fost informată că site-urile care fac publicitate explicită pentru găzduirea de conținut ilegal continuă să funcționeze fără mari impedimente, ceea ce indică faptul că motoarele de căutare nu monitorizează eficient lanțul de distribuție a conținutului.
Scăderea eficienței în eliminarea conținutului
Dincolo de algoritmii de căutare, experții au evidențiat o tendință îngrijorătoare privind conținutul raportat de utilizatori. Datele furnizate de organizația caritabilă Refuge indică o scădere semnificativă a ratei de succes a cererilor de eliminare a conținutului gestionate de echipa lor de „Trusted Flagger”. Conform cifrelor prezentate, rata de succes a acestor raportări a scăzut de la 53,7 la sută înainte de noiembrie 2025 la doar 18,2 la sută în ultimul an.
Cea mai alarmantă cifră raportată este rata de succes zero pentru sesizările transmise către Meta în această perioadă. Deși companiile tech invocă adesea statisticile agregate privind eliminările drept dovadă a eficienței, experții rămân sceptici, observând că aceste date rareori clasifică specific conținutul legat de VAWG. Această lipsă de transparență, combinată cu un angajament tot mai redus față de intervențiile rapide, a lăsat multe victime fără sprijinul sau protecția pe care legea privind siguranța online ar fi trebuit să le ofere.
De ce contează
- Lacune de reglementare: În ciuda implementării OSA, experții susțin că legea nu a reușit încă să restricționeze accesul copiilor la materiale dăunătoare, aspect semnalat și de Comisarul pentru Copii.
- Necesitatea unor remedii civile: Experții propun un model similar sistemului din Columbia Britanică, care oferă cetățenilor dreptul legal de a solicita eliminarea conținutului și de a cere compensații.
- Criza responsabilității: Discrepanța dintre statisticile raportate de platforme și experiențele reale ale victimelor indică o lipsă de supraveghere cu privire la modul în care companiile tech definesc „siguranța”.











