E-BUZZ ME Logo
StiintaAnaliza tehnica

Un nou studiu arată că prezența umană afectează semnificativ mișcarea faunei sălbatice

Publicat
RRedactia ElectricBuzz
Un nou studiu arată că prezența umană afectează semnificativ mișcarea faunei sălbatice
2 min de citit252 cuvinteRedactia ElectricBuzz

Pe scurt

Cercetările de la UC Santa Barbara evidențiază modul în care prezența umană influențează comportamentul animalelor, remodelând utilizarea habitatului și informând strategiile de conservare.

Cercetătorii de la UC Santa Barbara, împreună cu colaboratori, au dezvăluit rezultate semnificative privind impactul prezenței umane asupra mișcării faunei sălbatice. Analizând datele de la 4.581 de animale urmărite, studiul arată că prezența fizică a oamenilor alterează utilizarea habitatului într-o măsură mai mare decât se credea anterior.

Principalele concluzii

  • Studiul a folosit date GPS de la 37 de specii de animale, împreună cu geolocalizarea anonimă a telefoanelor mobile, un premier la acest nivel de cercetare a faunei sălbatice.
  • Aproape 57% dintre speciile observate au reacționat atât la prezența umană, cât și la modificările peisajului, 67% dintre mamifere și 68% dintre păsări schimbându-și utilizarea habitatului în apropierea activității umane.
  • Răspunsuri distincte au fost observate printre specii: lupii și-au extins aria în zonele populate de oameni, în timp ce cerbii cu coada albă și-au restrâns teritoriul. Cranii Sandhill au arătat tipare opuse.
  • Datele din lockdown-urile impuse de pandemia COVID-19 s-au dovedit esențiale, permițând cercetătorilor să izoleze efectele prezenței umane de schimbările peisajului mai larg, îmbunătățind astfel înțelegerea reacțiilor faunei sălbatice în timpul unor niveluri variate de activitate umană.
  • Studiul face parte din Inițiativa COVID-19 Bio-Logging, care analizează peste 1 miliard de înregistrări de localizare de la 13.000 de animale din întreaga lume pentru a evalua impactul uman asupra comportamentului faunei sălbatice.
  • Cercetările viitoare vor viza clarificarea dacă aceste schimbări comportamentale îmbunătățesc supraviețuirea speciilor sau indică stres, rafinând astfel strategiile de conservare.

Această cercetare contribuie semnificativ la eforturile de conservare, subliniind necesitatea unor strategii adaptate în funcție de răspunsurile specifice ale speciilor la proximitatea umană.

Articole similare

Articole asemanatoare, ordonate semantic dupa subiect si actualitate.

Botaniștii au descoperit „floarea diavolului” în munții Thailandei
Stiinta

Botaniștii au descoperit „floarea diavolului” în munții Thailandei

Cercetătorii au identificat, în adâncul pădurilor thailandeze, o plantă parazită rară, care sfidează normele botanice prin aspectul său bizar și existența subpământeană.

Un studiu cardiologic de referință validează o nouă metodă imagistică pentru stentarea complexă
Stiinta

Un studiu cardiologic de referință validează o nouă metodă imagistică pentru stentarea complexă

Un studiu clinic de amploare demonstrează că tomografia în coerență optică este la fel de eficientă ca ecografia tradițională în ghidarea procedurilor cardiace complexe.

Ar putea 30 de minute de mișcare să fie cea mai bună asigurare pentru memorie?
Stiinta

Ar putea 30 de minute de mișcare să fie cea mai bună asigurare pentru memorie?

Un studiu recent indică faptul că exercițiile fizice moderate efectuate seara pot acționa ca un scut, protejând capacitatea de memorare împotriva efectelor negative ale unui somn insuficient.

Decodificarea arhitecturii cerebrale: Cum metabolismul și contactul fizic modelează creierul uman
Stiinta

Decodificarea arhitecturii cerebrale: Cum metabolismul și contactul fizic modelează creierul uman

Cercetări recente realizate la UCLA dezvăluie că celulele gliale radiale, principalii arhitecți ai creierului uman, iau decizii critice privind dezvoltarea neuronală în funcție de aportul metabolic și semnalele fizice directe.

Vârfuri de săgeți vechi de 80.000 de ani găsite în Uzbekistan contestă istoria migrației umane
Stiinta

Vârfuri de săgeți vechi de 80.000 de ani găsite în Uzbekistan contestă istoria migrației umane

O descoperire revoluționară a unor mici proiectile preistorice sugerează că tehnologia timpurie a Homo sapiens era mult mai avansată și răspândită în Asia Centrală decât se credea anterior.

Studiu: Angiografia coronariană imediată nu îmbunătățește șansele de supraviețuire după stop cardiac
Stiinta

Studiu: Angiografia coronariană imediată nu îmbunătățește șansele de supraviețuire după stop cardiac

Un studiu clinic randomizat de amploare și o meta-analiză au arătat că nu există beneficii privind rata de supraviețuire între angiografia coronariană imediată și cea amânată la pacienții care au suferit un stop cardiac în afara spitalului, fără elevare de segment ST.

Inhibitorii CDK2 promit să învingă rezistența la imunoterapie
Stiinta

Inhibitorii CDK2 promit să învingă rezistența la imunoterapie

Cercetătorii de la Dana-Farber raportează că inhibitorii CDK2, combinați cu blocanți ai punctelor de control imunitar, au eradicat cancerul colorectal și pe cel mamar în modelele animale, oferind o soluție potențială pentru tumorile rezistente la terapiile actuale.

Expirarea prelungită, legată de asumarea riscurilor: un studiu de neuroștiință inovator
Stiinta

Expirarea prelungită, legată de asumarea riscurilor: un studiu de neuroștiință inovator

Cercetătorii au descoperit că un raport de respirație de 2:8 (inspirație-expirație) îmbunătățește variabilitatea ritmului cardiac și activează zonele cerebrale asociate cu recompensa, crescând disponibilitatea participanților de a-și asuma riscuri. Studiul oferă dovezi directe că controlul conștient al respirației poate modela procesele decizionale.